De’ale economiștilor: cât valorează lucrurile fără valoare? Să punem niște numere în poveste.

Am cântărit într-un final tot ce-am colectat până acum. Putem, în sfârșit, să punem niște numere în poveste ca să aflăm cât valorează lucrurile fără valoare in Namibia.

  • 248kg de hârtie = N$76.88
  • 16kg de doze de aluminiu = N$48
  • 189kg de sticlă = N$30.24
  • 95kg de PET-uri (sticle de plastic) = N$43.70
  • 17kg de ambalaje de plastic = N$4.93
  • 82kg de cutii de carton = N$19.68

Venitul total: N$223.43

PET-uri, doze de aluminiu și sticlă.

Am ieșit la colectat de 7 ori și am petrecut în medie vreo două ore jumate colectând și sortând. Deci în mare, estimarea mea aproximativă a venitului pe oră e N$12.5 sau N$2,000 pe lună pentru 40 de ore lucrate pe săptămână.

Asistentul meu pentru o zi. Un copil mult prea serios pentru vârsta lui.

Nu-i salariu foarte mare, știu, mai ales pentru Namibia. Dar în Walvis Bay sunt mulți oameni care lucrează în fabricile de pește pe ture de 12 ore în hale reci și miros neplăcut, câteodată trebuind să facă și schimburi de noapte. Salariul lor? Zvonurile zic că-i mai mic de N$2,000.

Cât de precisă e estimarea mea?

Când zic că estimarea mea e în mare și aproximativ, chiar e așa pentru că sunt câteva limitări pe care nu le-am luat în considerare în model:

  • Nu-i genul de muncă în care productivitatea e constant
  • Nu am destule date ca să pot, într-adevăr, să extrapolez
  • O parte din cele două ore jumate le-am petrecut explicându-le copiiilor ce înseamnă reciclare sau vorbind cu trecători curioși despre ce fac sau explicând cum funcționează BEN Namibia sau promovând România drept cea mai bună țară din lume sau pur și simplu alegând să merg în locuri unde colectarea nu-i cea mai eficientă (ca de exemplu terenul de fotbal sau spații deschise întinse) doar pentru că m-am gândit că merită să fie un picuț mai curate, chiar și dacă doar pentru câteva ore
  • Sunt nouă în preaslă și în oraș – în primele excursii cu trailer-ul a fost mai degrabă vorba despre a cunoaște zonele, m-am și pierdut un pic de câteva ori
  • Câteodată am evitat intenționat punctele evidente de colecare doar pentru că aveam chef să descopăr străzi noi
  • Am primit un trailer nou și bengos în mijlocul experimentului – a ușurat procesul, pentru că pot să sortez totul direct pe trailer, economisind timp după colectare
  • Când n-am reușit să sortez direct pe trailer, Ritade m-a ajutat mereu în procesul de sortare.

Strategii. Strategii. Strategii.

În orice caz, lăsând toate limitările la o parte, un lucru-i clar: odată ce oamenii încep să te cunoască și să știe despre afacerea ta, devine mai ușor. Asta-i valabil pentru orice afacere. Dar mai ales când vine vorba despre gunoi, oamenii vor să se scape de el. Așa că în timpul ăsta în care m-am plimbat cu trailer-ul ca să colectez gunoaie, am reușit să găsesc câțiva parteneri buni pentru colaborări viitoare:

  • O sursă de hârtie – școlile produc o grămadă de hârtie, multe examene vechi de care nu mai e nevoie, multe reviste vechi pe care nimeni nu le vrea. E ușor de pus cutii în fiecare clasă astfel încât elevii să poată arunca hârtiile în cutii. Parteneriatul ăsta a fost deja discutat în noiembrie, așa că a fost ușor de reînceput. Tocmai ne-am înțeles că pot să colectez în fiecare marți, joi și vinery. De la ei am luat o mare parte din cele 240kg de hârtie dintr-un singur foc. Școala e foarte aproape de magazinul de biciclete (locul unde stocăm pungile), deci în total a durat poate în jur de 30/40 de minute. Da, simți greutatea pe trailer, dar măcar nu trebe să pedalezi departe și e la vale în mare parte.
  • O sursă pentru cutii – proprietarul unuia dintre cele mai mari magazine de carne din oraș (AfroKapana) a venit să vorbească cu mine când m-a văzut adunând cutiile din ghena aproape demagazinul lor. Se pare că aruncă o grămadă de cutii în fiecare zi, trebuie chiar să folosească benzina proprie ca să le arunce în alt loc (primăria adună gunoaiele doar o dată pe săptămână, deci nu au voie să-și arunce cutiile în ghenele municipalității tot timpul). Pentru 40kg de cutii (cam atât intră într-o pungă), primești doar vreo N$10, dar dacă durează doar 10 minute să iei pungile, se merită încă să colectezi.
  • O sursă pentru PET-uri și doze de aluminiu – sunt foarte multe baruri în zona asta care, printre altele, vând băuturi răcoritoare (în sticle de plastic) și bere (în doze de aluminiu și sticle de sticlă). Și ei aruncă gunoiul pe unde apucă. Sunt puncte bune de colectat, coșurile lor de gunoie dau pe-afară mereu. Dar o variantă mai bună decât atât e ca proprietarii de baruri să pună PET-urile și dozele de aluminiu direct în pungi mari de colectare. Dozele de aluminiu au valoare – N$3 pe kg. În timpul celor 7 excursii, am reușit să adun 16kg fără să le caut în mod special sau să-mi fac strategiile în funcție de ele. Mi-au adus N$48. Dar dacă-ți faci strategia în jurul lor și vorbești cu cât mai mulți proprietari de baruri, treaba ar putea să meargă foarte bine. Lunea viitoare voi avea prima colectare ușoară de sticle de plastic și doze de aluminiu de la un proprietar de bar foarte binevoitor.

Concluzia mea de când am început job-ul ăsta part-time? Cel mai bun model de afacere pentru a folosi bicicleta cu trailer la colectarea gunoaielor pentru reciclat e să găsești cât mai multe surse. De asta noua mea strategie e să mă împrietenesc cu proprietarii de baruri și să găsesc mai multe școli interesate să colecteze hârtii în clasele lor.

Să țintim sus, zic!

După cum spuneam mai devreme, obiectivul inițial e să creez destui bani din gunoi pentru o mini-petrecere cu Paulina și Ritade. Ținând cont de prețurile din Namibia, cu N$223.43 probabil aș putea să gătesc o cină bună pentru trei personae. Dar de ce să nu țintim unul dintre cele mai luxoase restaurante din oraș? The Raft e localizat direct pe malul oceanului, în lagună (le fac reclamă moca). Nici Paulina, nici Ritade n-au fost acolo. Weekend-ul trecut când treceam pe acolo cu bicicleta, am auzit-o pe Paulina spunând: ”Locul ăla arată fain, mos. Visul meu încă e să mănânc acolo o dată.”. Cred că ne-ar trebui măcar vreo N$500/600 ca să putem ignora prețurile când alegem mâncarea și băuturile. Cu noul model de afacere, ar trebui să fie ușor de obținut. Să vedem.

Lucrurile fără valoare au ceva valoare până la urmă.

În cazul în care ești curios care-i treaba, proiectul ăsta e susținut de bennamibia.org, o organizația care eu zic că face treabă bună.

Share what you're thinking - sharing is caring. :-)