Cară-te și trăiește, dar asigură-te că-ți rezolvi porcăriile înainte să pleci

Ianuarie s-a dovedit a fi o lună un pic haotică, dar sper că în februarie, lucrurile se vor lămuri. Am plecat din nou prea repede, o săptămână în Berlin evident că n-a fost de ajuns ca să-mi rezolv toate lucrurile administrative și acum tot rahatul a început să miroasă subit și dintr-o dată. Contracte de terminat, anularea permisului de ședere…la sfârșitul lunii (adică mâine) renunț oficial la minunatul apartament de care m-am îndrăgostit acum aproape cinci ani. Nu mai stau acolo de doi ani deja, l-am subînchiriat în tot timpul ăsta, dar cum toate contractele au fost pe numele meu până acum, a fost cumva ca și când ar exista totuși posibilitatea de a mă întoarce. Dar acu-i gata. M-am hotărât deja, așa că nu mă mai uit înapoi.

Dar totuși…a fost apartamentul perfect pentru mine, prima casă doar a mea, spațiul meu, locul meu. Mi-e dor câteodată să am intimidate, să petrec o zi întreagă singură în apartamentul meu, citind, ascultând păsările ce cântau în grădina interioară, bucurându-mă de soare în timp ce mă întindeam pe canapeaua roșie perfectă. Iubesc boschetăreala, să fiu pe drum, să călătoresc, dar am iubit și apartamentul din Berlin. Ce bine-ar fi dacă mintea mea n-ar fi plină de atât de multe contradicții mereu! Și acum toată birocrația asta…toate companiile vor să fie anunțate cu luni înainte că vrei să termini un contract, vor scrisori cu semnătură originală (și cică eu-s de modă veche pentru că trimit vederi!), nu răspund la e-mail-uri. Și bineînțeles că totu-i în germană. La naiba…germana mea e cam ruginită.

Cum deja mi-am enervat prietenii plângându-mă despre asta, m-am gândit că-i timpul să mă plâng întregului internet. Bineînțeles că aș fi putut să mă ocup de toate astea în septembrie sau în octombrie când am fost în Europa, aș fi putut să mă ocup de ele chiar și după ce-am plecat…aș fi putut să fac lucrurile astea luna trecută din Botswana, acu’ două luni din Tanzania…aș fi putut să mă ocup de câte-un lucru pe săptămână și acum totul ar merge ca uns. Până la urmă, am știut din octombrie că voi termina contractul la sfârșit de ianuarie. Dar am făcut vreunul din lucrurile pe care aș fi putut să le fac? Nu. Acum e haos, trimit mail-uri disperate prietenilor din Berlin să cer sfaturi și să mă plâng în legătură cu rahatul în care aș fi putut evita să mă aflu. Dac-aș fi în locul lor, aș bloca adresa mea de mail. Nu știu ce-am făcut să merit asta, dar se pare că sunt foarte norocoasă să am prieteni buni și răbdători. Ocazional îmi trimit până și mesaje să-mi amintească să-mi vin în fire și să nu mai amân lucrurile importante. Ah…”important” e un cuvânt atât de important!

Asta ar trebui să-mi fie învățătură de minte pentru viitor. Totuși, bag mâna-n foc că data viitoare când voi fi într-o situație asemănătoare, voi sfârși din nou prin a amâna totul până când devine atât de complicat încât nu voi mai putea ignora problema. ”Bineînțeles. Stilul tău.” zice sor-mea când fac din astea. Și ea a trebuit să rezolve tot felul de porcării pentru mine prin România cât timp am fost în China.

Nimănui nu-i place birocrația, dar din păcate toată lumea trebe să se confrunte cu ea din când în când.

Gata…m-am plâns destul pe ziua de azi. Mă duc să mă întind pe canapeaua comfortabilă a altcuiva, să mă uit la televizorul altcuiva, să gătesc în bucătăria altcuiva, să ascult păsările din grădina interioară a altcuiva. Chiar am nevoie de un loc al meu? În momentul ăsta nu chiar.

Acasă înseamnă locul unde-mi e rucsacul.

2 comentarii la „Cară-te și trăiește, dar asigură-te că-ți rezolvi porcăriile înainte să pleci”

  1. Ma amuza faptul ca ti-au ramas caracteristici (sa nu le spun defecte) vechi. Asta inseamna ca desi te-ai schimbat esti totusi conservatoare. Sunt curios la ce ora te mai trezesti:)). Expeditie placuta si spor la blogarit;)

    1. Da, măi, Miti, complicat de schimbat obiceiurile proaste. :))) Din când în când reușesc, totuși, să mă trezesc devreme. În ultima vreme, câteodată chiar merg la alergat pe plajă pe la 6/7. Bineînțeles că nu în fiecare zi. :))) Mulțumesc pentru vizita virtuală! Te mai aștept cu comentarii.

Share what you're thinking - sharing is caring. :-)